Procesul de reciclare plastic este o componentă esențială a eforturilor globale de protecție a mediului și de conservare a resurselor naturale. Plasticul, unul dintre cele mai utilizate materiale în producția de bunuri de consum, a devenit o problemă semnificativă pentru mediu din cauza durabilității sale și a volumului mare de deșeuri generate. 

Ce este plasticul

Plasticul este un material sintetic sau semi-sintetic, creat dintr-o varietate de polimeri organici, care pot fi modelați în diferite forme și produse prin căldură și presiune. Polimerii sunt substanțe chimice compuse din molecule mari, formate din multe unități repetate, denumite monomeri. Plasticul este cunoscut pentru versatilitatea sa, durabilitatea și costul redus de producție, ceea ce l-a făcut să devină omniprezent în societatea modernă.

Istoria plasticului

Plasticul are o istorie relativ recentă, comparativ cu alte materiale utilizate de om. Primul plastic sintetic, denumit „Bakelit”, a fost inventat în 1907 de chimistul belgian Leo Baekeland. Acesta a deschis calea pentru dezvoltarea unei game largi de alte tipuri de plastic. În timpul și după al Doilea Război Mondial, producția de plastic a crescut exponențial datorită nevoii de materiale ieftine și versatile pentru uz militar și civil.

Cum se produce plasticul

Producția plasticului, folosit pe scară largă în diverse aplicații, implică mai multe etape cheie, pornind de la extracția materiilor prime și până la formarea polimerilor. Iată cum se desfășoară acest proces:

1. Extracția materiilor prime
   • Plasticul este derivat în principal din țiței, gaze naturale și, în unele cazuri, cărbune. Aceste materii prime sunt compuse dintr-un amestec complex de mii de compuși chimici, care necesită prelucrare ulterioară pentru a obține substanțele necesare fabricării plasticului.
2. Rafinarea
   • Țițeiul brut este rafinat pentru a produce diverse produse petroliere, inclusiv „monomeri”, molecule de bază esențiale pentru formarea polimerilor. Procesul de rafinare începe cu încălzirea țițeiului într-un cuptor, urmată de trimiterea acestuia într-o unitate de distilare. Aici, țițeiul greu este separat în componente mai ușoare, numite fracțiuni. Una dintre aceste fracțiuni, numită nafta, este crucială pentru producerea plasticului. Alternativ, și gazele naturale pot fi utilizate pentru a obține monomeri.
3. Polimerizarea
   • În această etapă, gazele ușoare de olefină (precum etilena, propilena și butilena) sunt transformate în polimeri, prin legarea chimică a monomerilor în lanțuri lungi de hidrocarburi cu greutate moleculară mare. Polimerizarea poate fi realizată prin diverse metode, cum ar fi polimerizarea în lanț și polimerizarea prin trecerea gazului prin catalizatori specifici, pentru a forma tipurile de plastic dorite.

Producția plasticului implică un proces complex și bine structurat, începând cu extracția și rafinarea materiilor prime și terminând cu polimerizarea, unde monomerii sunt transformați în polimeri, formând astfel materialul final cunoscut sub numele de plastic. Aceste etape sunt esențiale pentru a asigura obținerea unui material versatil, durabil și potrivit pentru multiple utilizări industriale și comerciale.

Importanța procesului de reciclare plastic

Reciclarea plasticului este vitală din mai multe motive. În primul rând, ajută la reducerea volumului de deșeuri care ajung în gropile de gunoi și în oceane. Plasticul este un material durabil, care poate dura sute de ani pentru a se descompune, ceea ce duce la acumularea de deșeuri și la poluarea mediului. În al doilea rând, reciclarea conservă resursele naturale, cum ar fi petrolul și gazele naturale, care sunt utilizate în producția de plastic. În al treilea rând, reciclarea plasticului contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece procesul de reciclare consumă mai puțină energie decât producerea de plastic nou.

Procesele de reciclare plastic

Reciclarea plasticului implică mai multe etape, fiecare fiind esențială pentru transformarea deșeurilor de plastic în produse reutilizabile. Procesul începe cu colectarea și sortarea deșeurilor de plastic. Acestea sunt adunate de la gospodării, întreprinderi și unități industriale și sunt transportate la centrele de reciclare, unde sunt sortate pe tipuri de plastic.

Există șapte tipuri principale de plastic, fiecare având proprietăți și utilizări diferite:

1. PET (Polietilen tereftalat): Utilizat în principal pentru sticle de băuturi și ambalaje alimentare. Este transparent și are o barieră bună împotriva umidității.
2. HDPE (Polietilenă de înaltă densitate): Utilizat pentru containere de lapte, jucării și țevi. Este robust și rezistent la impact.
3. PVC (Policlorură de vinil): Utilizat în țevi, ferestre și unele ambalaje alimentare. Este rigid sau flexibil, în funcție de plastifianți.
4. LDPE (Polietilenă de joasă densitate): Utilizat pentru pungi de plastic, folie alimentară și unele sticle. Este flexibil și rezistent la umiditate.
5. PP (Polipropilenă): Utilizat pentru capace de sticle, paie de plastic și unele piese auto. Este rezistent la căldură și chimicale.
6. PS (Polistiren): Utilizat pentru tacâmuri de unică folosință, ambalaje și izolații. Este rigid și poate fi spumat pentru a crea un material ușor.
7. Plasticele biodegradabile și bioplasticele: Dezvoltate pentru a reduce impactul ecologic, acestea sunt fabricate din surse regenerabile și sunt concepute pentru a se descompune mai rapid în mediu.

După sortare, plasticul este curățat pentru a elimina contaminanții, cum ar fi resturile de mâncare sau etichetele. Următorul pas este mărunțirea plasticului în fulgi mici, care sunt apoi topiți și reformate în granule de plastic. Aceste granule pot fi utilizate pentru a fabrica noi produse din plastic.

Reciclarea plasticului

Reciclarea plasticului este esențială pentru reducerea poluării și pentru conservarea resurselor naturale. În cadrul procesului de reciclare, anumite tipuri de ambalaje din plastic sunt acceptate și procesate, în timp ce altele nu sunt considerate adecvate pentru reciclare.

Ambalaje din plastic care pot fi reciclate

1. PET-uri (Polietilenă Tereftalată)
   • Acestea includ sticlele de apă și băuturi răcoritoare, care sunt frecvent colectate și reciclate datorită valorii și reutilizabilității materialului.
2. Folia de plastic
   • Folia utilizată pentru ambalarea baxurilor de apă sau altor produse voluminoase poate fi reciclată, cu condiția să fie curată și separată corect.
3. Găletușele de iaurt sau smântână
   • Ambalajele de tip găleată pentru produse lactate sunt reciclabile și sunt adesea colectate separat pentru acest scop.
4. Lăzile și navetele
   • Containerele robuste din plastic utilizate pentru transportul și depozitarea băuturilor și altor produse sunt reciclabile și de obicei returnabile în cadrul unui sistem de depozit.
5. Caserolele transparente
   • Caserolele din plastic transparent, utilizate frecvent pentru ambalarea alimentelor, pot fi reciclate dacă nu sunt contaminate cu resturi alimentare.
6. Pungile alimentare
   • Pungile de plastic folosite pentru ambalarea alimentelor, cum ar fi cele pentru pâine sau legume, sunt reciclabile, însă este esențial să fie curate.
7. Sticlele de lapte
   • Sticlele de plastic pentru lapte, de obicei fabricate din HDPE (Polietilenă de Înaltă Densitate), sunt reciclabile și sunt acceptate în majoritatea programelor de reciclare.
8. Sticlele de detergent lichid și balsam pentru rufe
   • Aceste recipiente sunt de obicei reciclabile, însă trebuie clătite pentru a elimina reziduurile de produs.
9. Sticlele de șampon și balsam
   • Flacoanele pentru produse de igienă personală sunt reciclabile dacă sunt clătite pentru a îndepărta orice reziduu.

Ambalaje din plastic care nu pot fi reciclate

1. Recipientele colorate (caserolele negre sau mate)
   • Plasticul colorat, în special cel negru, este dificil de reciclat din cauza problemelor de identificare și separare în procesul de reciclare.
2. Recipientele de plastic care au conținut substanțe chimice
   • Recipiente care au fost utilizate pentru produse chimice periculoase nu sunt reciclabile din cauza riscului de contaminare.
3. Folia alimentară subțire transparentă
   • Această folie este adesea prea subțire și se poate încurca în echipamentele de reciclare, făcând-o dificil de procesat.
4. Pungile de plastic
   • Deși unele programe acceptă pungile de plastic pentru reciclare, multe nu le acceptă din cauza dificultății de procesare și a riscului de contaminare.
5. Ambalaje tetra pack
   • Aceste ambalaje, care arată ca hârtia, dar conțin straturi de plastic și aluminiu, sunt dificil de reciclat din cauza complexității separării materialelor.

Provocări în reciclarea plasticului

Deși reciclarea plasticului oferă numeroase beneficii, există și provocări semnificative asociate cu acest proces. Una dintre principalele provocări este diversitatea tipurilor de plastic, fiecare având caracteristici chimice și fizice diferite care necesită procese de reciclare specifice. De asemenea, contaminarea deșeurilor de plastic cu alte materiale, cum ar fi resturile de mâncare, poate face reciclarea mai dificilă și mai costisitoare.

Un alt obstacol major este lipsa infrastructurii adecvate pentru colectarea și procesarea deșeurilor de plastic în multe părți ale lumii.

Mai mult, există provocări economice legate de reciclarea plasticului. Prețul fluctuant al petrolului poate face ca producția de plastic nou să fie mai ieftină decât reciclarea, descurajând investițiile în infrastructura de reciclare. De asemenea, cererea pentru plastic reciclat poate fi influențată de calitatea acestuia, care poate varia în funcție de procesul de reciclare și de tipul de plastic.

Beneficiile reciclării plasticului

În ciuda provocărilor, reciclarea plasticului aduce numeroase beneficii semnificative. Primul și cel mai evident beneficiu este reducerea cantității de deșeuri de plastic care ajung în gropile de gunoi și în mediul natural. Acest lucru contribuie la diminuarea poluării și la protejarea vieții sălbatice, care poate fi afectată negativ de prezența plasticului în habitatul lor.

Un alt beneficiu important este conservarea resurselor naturale. Prin reciclarea plasticului, se reduce necesitatea de a extrage și procesa noi materii prime, cum ar fi petrolul și gazele naturale. Acest lucru nu doar conservă resursele naturale, ci și reduce impactul asupra mediului asociat cu extracția și prelucrarea acestora.

Reciclarea plasticului are, de asemenea, avantaje economice. Crearea de noi produse din plastic reciclat poate genera locuri de muncă și poate stimula economiile locale. De asemenea, companiile pot economisi bani prin utilizarea materialelor reciclate, care pot fi mai ieftine decât materialele noi.

Consumul de plastic din România

Consumul de plastic în România a devenit o preocupare majoră datorită impactului său asupra mediului și ratei scăzute de reciclare. În 2023, România se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea deșeurilor de ambalaje, cu o rată de reciclare a deșeurilor de plastic de aproximativ 30%, conform Green Forum.

România reciclează doar 30% din plasticul existent, potrivit datelor Eurostat, fiind încă departe de obiectivele impuse de UE. Pentru a respecta termenul de conformare din 2025 impus de UE pentru țintele de reciclare, se preconizează o reducere semnificativă a cantităților de plastic și un interes crescut din partea agenților economici pentru alternative durabile. În 2020, procentul de reciclare a deșeurilor de ambalaje din plastic a fost de 39,87%, o scădere de aproape 5% față de anul 2019.

Comparativ, statele membre ale UE cu cele mai ridicate rate de reciclare a deșeurilor de ambalaje din plastic sunt Belgia, cu 79,2%, Olanda, cu 74,7%, și Luxemburg, cu 71,9%.

Principalele date și statistici

1. Rata de reciclare: În România, doar 30% din plasticul utilizat este reciclat, mult sub media europeană. În 2020, rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje a fost de 39,87%, în scădere față de 2019, conform Green Forum.
2. Comparativ cu alte țări: În comparație, Belgia are o rată de reciclare a ambalajelor de 79,2%, Olanda de 74,7%, și Luxemburg de 71,9%. Aceste cifre arată decalajul semnificativ între România și alte țări europene, notează același raport.
3. Proiecte și investiții: Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România va investi 1,2 miliarde de euro pentru gestionarea deșeurilor până în 2026. Aceste fonduri vor fi folosite pentru construirea de centre de colectare și reciclare, precum și pentru îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor, menționează The Diplomat.

Sistemul Garanție-Returnare (SGR)

Un Sistem de Garanție-Returnare (SGR) este un mecanism eficient pentru protecția mediului, care sprijină colectarea separată a ambalajelor pentru băuturi în vederea reciclării. Acest sistem presupune colaborarea diferitelor părți implicate în lanțul producător-consumator-reciclator și este structurat astfel încât să stimuleze returnarea ambalajelor utilizate prin intermediul unei garanții financiare.

Funcționarea SGR

La achiziționarea unei băuturi, consumatorul plătește, pe lângă prețul produsului, o garanție suplimentară. Această garanție poate fi recuperată atunci când consumatorul returnează ambalajul gol. Prin acest mecanism, ambalajele post-consum devin valoroase, reducând astfel cantitatea de deșeuri care ajunge la gropile de gunoi și încurajând reciclarea.

Implementarea Sistemului de Garanție-Returnare în România

Cadrul legislativ

În Monitorul Oficial nr. 955 din 6 octombrie 2021 a fost publicată Hotărârea 1074/2021, care reglementează introducerea SGR pentru ambalajele primare nereutilizabile. Această hotărâre stabilește baza legală necesară pentru funcționarea SGR în România.

Administrarea sistemului

Din 30 noiembrie 2023, de la lansarea programului, SGR în România este gestionată de S.C. RetuRo Sistem Garanție Returnare S.A., o entitate juridică română înființată special pentru acest scop. Aceasta este responsabilă pentru implementarea, operarea și finanțarea sistemului, având ca acționari structurile asociative ale producătorilor (cu o cotă de piață de cel puțin 30%) și statul român (reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului cu un procent de 20%).

Noi schimbări pentru reciclarea plasticului

După implementarea sistemului SGR, în România sunt introduse noi schimbări pentru reciclarea plasticului:

1. Atașarea capacelor la sticle: În mai puțin de 4 luni, sticlele de plastic pentru băuturi trebuie să aibă capacele atașate.
2. Materiale sustenabile pentru recipiente alimentare: Recipientele cu alimente pentru consum imediat, cum sunt paharele pentru cafea și cutiile pentru alimente, este indicat să fie din materiale sustenabile, avertizează Green Environment Support.

Obligațiile firmelor și așteptările pentru români

Conform Ordonanței nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, agenții economici trebuie să implementeze următoarele măsuri:

1. Atașarea dopurilor la sticle: De la 3 iulie 2024, recipientele din plastic de unică folosință sau materiale compozite care conțin băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, trebuie să aibă dopul atașat de sticlă în cazul în care acesta este din plastic. Această măsură vizează sticlele din plastic cu orice tip de conținut, de la apă și băuturi carbogazoase la sucuri și băuturi alcoolice.
2. Conținut de plastic reciclat: Din 2025, sticlele PET de băuturi cu capacitatea până la 3 litri trebuie să conțină în proporție de cel puțin 25% plastic reciclat.
3. Materiale sustenabile pentru ambalaje: Agenții economici care pun pe piață pahare de băuturi din plastic, inclusiv capacele acestora sau recipiente pentru alimente destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, trebuie să facă trecerea la materiale sustenabile. Aceasta face parte din obligativitatea de a înregistra în fiecare an o reducere a cantității de plastic. Pentru anul 2024, reducerea este de 10% față de cantitățile din 2022, iar până în 2026, procentul va ajunge la 20% raportat la același an de referință.

Obligațiile și taxele pentru plastic

Toate informațiile de mai sus trebuie integrate într-o declarație către Administrația Fondului pentru Mediu, pe care companiile vizate au obligația să o întocmească în luna februarie a fiecărui an pentru anul anterior. Unele companii au implementat deja obligația privind atașarea capacelor de sticle, astfel încât vom vedea în magazine băuturi cu noul sistem de prindere a capacelor înainte de data de 3 iulie.

De asemenea, agenții economici caută alternative pentru ambalajele din plastic de unică folosință, întrucât obligațiile și taxele sunt din ce în ce mai numeroase.

Rolul individual în reciclarea plasticului

Fiecare persoană poate contribui la eforturile de reciclare a plasticului prin adoptarea unor practici simple și eficiente. Un prim pas esențial este reducerea consumului de plastic de unică folosință, cum ar fi pungi de plastic, paie și tacâmuri de unică folosință. În loc să folosească produse de unică folosință, indivizii pot opta pentru alternative reutilizabile, cum ar fi pungi de pânză, sticle de apă reutilizabile și tacâmuri din metal.

Colectarea și sortarea corectă a deșeurilor de plastic sunt, de asemenea, esențiale pentru succesul reciclării. Indivizii ar trebui să se asigure că deșeurile de plastic sunt curățate și sortate corespunzător înainte de a fi depuse în containerele de reciclare. Informarea și educarea comunității despre importanța reciclării și despre modul corect de a recicla pot contribui semnificativ la creșterea ratelor de reciclare.

Comunitățile pot juca un rol important în promovarea reciclării plasticului prin implementarea de programe și inițiative locale. De exemplu, pot fi organizate campanii de colectare a deșeurilor de plastic, târguri de schimb de produse reutilizabile și evenimente educative pentru a spori conștientizarea și participarea comunității. De asemenea, autoritățile locale pot colabora cu companiile și organizațiile non-profit pentru a dezvolta infrastructura de reciclare și pentru a facilita accesul la servicii de reciclare.

Impactul global al procesului de reciclare plastic

Reciclarea plasticului are un impact semnificativ la nivel global, contribuind la reducerea poluării marine și a emisiilor de gaze cu efect de seră. În oceanele lumii, deșeurile de plastic reprezintă o amenințare gravă pentru viața marină, cu milioane de tone de plastic ajungând în ape în fiecare an. Prin reciclarea plasticului și reducerea cantității de deșeuri generate, se poate diminua poluarea oceanelor și se poate proteja biodiversitatea marină.

La nivel global, reciclarea plasticului contribuie, de asemenea, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Producția de plastic nou implică utilizarea de combustibili fosili și eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă. Prin reciclarea plasticului, se reduce necesitatea de a produce plastic nou, ceea ce conduce la economii semnificative de energie și la reducerea emisiilor de carbon.

Reciclarea plasticului este o componentă esențială a eforturilor globale de protecție a mediului și de conservare a resurselor naturale. Deși există numeroase provocări asociate cu procesul de reciclare, beneficiile pe care le oferă, atât pentru mediu, cât și pentru economie, sunt semnificative. Prin adoptarea unor practici de consum responsabil, educarea comunităților și susținerea inovațiilor tehnologice, putem contribui la crearea unui sistem de reciclare a plasticului mai eficient și durabil. Fiecare individ și comunitate are un rol important în acest efort colectiv, iar prin acțiuni concertate, putem reduce impactul negativ al plasticului asupra planetei noastre.