Bisfenolul, cunoscut sub numele de Bisfenol A (BPA), este un compus chimic folosit în fabricarea plasticelor și a rășinilor epoxidice. Descoperit la începutul secolului XX, BPA-ul a devenit popular în industria plasticului datorită capacității sale de a oferi durabilitate și transparență materialelor sintetice. Se regăsește în produse de uz zilnic, precum sticlele de apă, recipiente alimentare, CD-uri, jucării și chiar în recipientele pentru conserve. Deși este un material omniprezent în viața actuală, BPA-ul a devenit subiectul unei dezbateri intense din cauza efectelor sale potențial dăunătoare asupra sănătății umane.

Studiile de-a lungul anilor au arătat că bisfenolul poate afecta sistemul endocrin, acționând ca un perturbator hormonal. Aceasta înseamnă că BPA-ul imită acțiunea hormonilor, în special estrogenul, ceea ce poate duce la diverse probleme de sănătate, cum ar fi tulburări de dezvoltare, probleme de reproducere și chiar un risc crescut de anumite tipuri de cancer. Expunerea la BPA este considerată a fi deosebit de periculoasă pentru femeile însărcinate, sugari și copii, din cauza susceptibilității lor crescute la efectele acestuia.

În fața acestor îngrijorări, multe țări, inclusiv Uniunea Europeană, au interzis utilizarea BPA-ului în producția de biberoane și alte produse destinate copiilor mici. În ciuda acestor reglementări, BPA-ul continuă să fie folosit pe scară largă în alte produse. Tot mai multe companii au lansat pe piață produse „fără BPA” ca alternativă, dar este important de menționat că înlocuitorii utilizați (cum ar fi BPS-ul, bisfenolul S) pot avea și ei efecte similare, însă sunt mai puțin studiați.

Cum intră BPA în organism

Bisfenolul A (BPA) poate pătrunde în organism prin mai multe forme, cel mai des prin ingerare, dar și prin inhalare și absorbție cutanată. Principalele modalități prin care BPA ajunge în corpul uman sunt:

1. Ingerare: Aceasta este cea mai frecventă cale de expunere. BPA-ul se găsește în recipiente din plastic și căptușeala interioară a conservelor alimentare, iar în condiții de căldură sau uzură, poate migra în alimente și băuturi. Consumul de mâncare sau lichide din ambalaje care conțin BPA crește riscul de ingestie.
2. Inhalare: Produsele care conțin BPA, cum ar fi praful din anumite spații de lucru sau particulele din aerul poluat, pot fi inhalate. Expunerea prin această cale este mai frecventă în mediile industriale unde se fabrică produse din plastic sau rășini epoxidice.
3. Absorbție cutanată: Expunerea la BPA prin piele poate apărea atunci când persoanele intră în contact direct cu produse care conțin acest compus, cum ar fi chitanțele termice tipărite, care utilizează BPA pentru stratul de imprimare. Acest lucru este mai frecvent pentru angajații din comerț care manipulează frecvent astfel de chitanțe.

După ce BPA-ul intră în organism, acesta poate imita acțiunea hormonilor, perturbând echilibrul hormonal natural. Efectele sunt deosebit de preocupante pentru anumite categorii vulnerabile, cum ar fi copiii mici și femeile însărcinate, deoarece dezvoltarea lor este mai sensibilă la perturbările hormonale.

Posibilele efecte ale BPA asupra sănătății omului

Expunerea la bisfenol A (BPA) poate avea numeroase efecte asupra sănătății umane, întrucât acest compus acționează ca un perturbator endocrin, imitând acțiunea hormonilor naturali din corp. Iată câteva dintre principalele riscuri asociate cu expunerea la BPA:

1. Probleme hormonale și de reproducere: BPA-ul interferează cu sistemul endocrin, afectând echilibrul hormonal, în special hormonii sexuali. Acest lucru poate duce la tulburări menstruale, infertilitate, scăderea calității spermei și poate afecta dezvoltarea organelor reproductive, în special în cazul copiilor expuși de la o vârstă mică.
2. Dezvoltarea copiilor: În cazul femeilor însărcinate, BPA-ul poate traversa bariera placentară, afectând fătul în dezvoltare. Studiile sugerează că expunerea la BPA poate influența creșterea și dezvoltarea creierului și a sistemului imunitar la copii, având potențialul de a provoca probleme cognitive și comportamentale.
3. Riscul de cancer: Există dovezi care sugerează o legătură între expunerea la BPA și un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân și cel de prostată. BPA-ul poate stimula creșterea celulelor canceroase hormon-dependente, amplificând riscul pentru persoanele expuse pe termen lung.
4. Afecțiuni metabolice: BPA-ul a fost asociat cu obezitatea, diabetul de tip 2 și sindromul metabolic, deoarece poate perturba modul în care corpul reglează grăsimile și zaharurile. Studiile sugerează că BPA-ul poate contribui la creșterea în greutate și la problemele de metabolism, afectând sensibilitatea la insulină și creșterea depozitelor de grăsime.
5. Afectarea sistemului cardiovascular: Expunerea la BPA a fost asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială și bolile de inimă. Studiile sugerează că BPA-ul poate afecta tensiunea arterială și poate contribui la rigidizarea arterelor, crescând astfel riscul de probleme cardiovasculare.
6. Probleme neurologice și comportamentale: Expunerea la BPA, în special în copilărie, poate avea efecte asupra dezvoltării neurologice și poate fi asociată cu tulburări de comportament, cum ar fi hiperactivitatea și agresivitatea. BPA-ul poate influența funcționarea neurotransmițătorilor și poate afecta dezvoltarea cognitivă la copii.

Deși efectele BPA-ului asupra sănătății umane sunt încă studiate, multe agenții de sănătate, precum Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), au impus reglementări stricte pentru a limita expunerea la acest compus. Cu toate acestea, efectele pe termen lung ale expunerii la doze mici de BPA rămân un subiect de interes major pentru cercetători, iar consumatorii sunt sfătuiți să evite produsele care conțin BPA, optând pentru alternative sigure, mai ales pentru alimente și băuturi.

Când devine bisfenolul A (BPA) periculos

Bisfenolul A (BPA) devine periculos atunci când este prezent în organism în cantități suficiente pentru a afecta funcționarea normală a sistemului endocrin. Riscul depinde de mai mulți factori, printre care:

• Doza și durata expunerii: Expunerea pe termen lung la BPA, chiar și în cantități mici, poate avea efecte cumulative asupra sănătății. Deși o singură expunere minoră poate să nu producă efecte semnificative, acumularea zilnică prin alimente și băuturi din recipiente ce conțin BPA poate crește riscul de perturbări hormonale.
• Condiții de utilizare: BPA-ul devine mai periculos când produsele din plastic care îl conțin sunt expuse la temperaturi ridicate (cum ar fi încălzirea alimentelor la microunde în recipiente din plastic sau expunerea la soare), deoarece căldura poate provoca migrarea BPA-ului în alimente și băuturi. Aciditatea și grăsimile din alimente pot, de asemenea, accelera eliberarea BPA-ului din ambalaje.
• Grupurile vulnerabile: Sugarii, copiii mici și femeile însărcinate sunt mai sensibili la efectele BPA, deoarece organismul lor este mai susceptibil la perturbările hormonale. De aceea, multe țări au interzis BPA-ul în produsele destinate bebelușilor, cum ar fi biberoanele și recipientele de hrană.
• Nivelurile de toleranță și limitele de siguranță: Organizațiile de sănătate, precum Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA, au stabilit limite pentru expunerea zilnică tolerabilă la BPA. Cu toate acestea, studiile continuă să sugereze că și expunerea sub aceste limite poate avea efecte asupra sănătății, mai ales în cazul expunerii pe termen lung.
• Interacțiuni cu alte chimicale: BPA-ul poate deveni mai dăunător atunci când este combinat cu alte substanțe chimice care acționează și ele ca perturbatori endocrini, amplificând astfel efectele asupra organismului.

Cum evităm expunerea la bisfenolul A (BPA)

Pentru a reduce expunerea la bisfenolul A (BPA), se pot urma câteva măsuri simple și practice:

• • Alegeți produse fără BPA: Căutați produse etichetate „BPA-free” pentru recipientele alimentare, biberoane, jucării și alte obiecte din plastic. Majoritatea companiilor oferă alternative fără BPA, mai ales pentru produsele destinate copiilor.
  • Evitați încălzirea alimentelor în plastic: Nu încălziți alimentele sau băuturile în recipiente din plastic, mai ales în cuptoare cu microunde. Căldura poate elibera BPA-ul în alimente. Optați pentru recipiente din sticlă, ceramică sau oțel inoxidabil pentru încălzire.
  • Evitați consumul de alimente din conserve: BPA-ul este utilizat frecvent la ambalajele de conserve. Când este posibil, alegeți alimente proaspete, congelate sau din recipiente de sticlă. Unele mărci oferă conserve fără BPA, dar este bine să verificați eticheta.
  • Reduceți utilizarea chitanțelor din hârtie termică: Multe chitanțe sunt tratate cu BPA. Dacă nu aveți nevoie de chitanță, refuzați-o, iar dacă trebuie să o păstrați, nu o manipulați excesiv. Spălați-vă pe mâini după contactul cu aceste chitanțe, mai ales înainte de a mânca.
  • Evitați produsele din plastic marcate cu codurile de reciclare 3 sau 7: Codurile de reciclare pot indica prezența BPA-ului. În general, plasticul marcat cu codul 3 (PVC) și codul 7 (policarbonat) conține BPA. Codurile 1, 2, 4 și 5 sunt, de obicei, mai sigure.
  • Alegeți recipiente din sticlă, oțel inoxidabil sau ceramică: Pentru depozitarea alimentelor și băuturilor, aceste materiale sunt mai sigure, deoarece nu conțin BPA și nu reacționează la temperaturi ridicate.
  • Întrebați producătorii: Unele produse nu au etichete clare în privința BPA-ului. Dacă aveți îndoieli, contactați producătorul pentru a verifica dacă materialele folosite conțin acest compus.
  • Alternativele la BPA: Multe produse marcate fără BPA conțin înlocuitori, cum ar fi BPS sau BPF, care ar putea avea efecte similare asupra sănătății. Alegeți materiale naturale sau inerte, atunci când este posibil, pentru a minimiza riscul expunerii la orice compus bisfenolic.

Adoptând aceste măsuri, putem reduce semnificativ expunerea la BPA și, implicit, riscurile asociate acestui compus.