Într-o lume în care resursele naturale sunt din ce în ce mai limitate, iar impactul deșeurilor asupra mediului devine tot mai vizibil, procesul de colectare selectivă reprezintă una dintre cele mai accesibile soluții pentru combaterea poluării și conservarea resurselor. De la blocurile de apartamente din marile orașe până la gospodăriile rurale, această practică promite nu doar să reducă cantitatea de deșeuri care ajunge la gropile de gunoi, ci și să ofere o a doua viață materialelor reciclabile.

Ce înseamnă colectare selectivă

Colectarea selectivă reprezintă procesul prin care deșeurile sunt sortate și depozitate separat, în funcție de tipul lor, pentru a facilita reciclarea, reutilizarea sau eliminarea adecvată. Această practică presupune separarea materialelor reciclabile (precum hârtia, plasticul, sticla și metalul) de cele nereciclabile sau compostabile (precum resturile organice), încă din momentul generării lor, fie în gospodării, fie în spațiile publice sau în cadrul companiilor.

Scopul colectării selective este de a reduce cantitatea de deșeuri care ajunge la gropile de gunoi, de a diminua impactul negativ asupra mediului și de a recupera materiale valoroase care pot fi reintroduse în circuitul economic prin reciclare. Aceasta este o practică esențială pentru implementarea economiei circulare și pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Legislație colectare selectivă în România

În România, colectarea selectivă a deșeurilor este reglementată printr-o serie de acte normative menite să promoveze gestionarea eficientă a deșeurilor și protecția mediului.

Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice

Această lege stabilește obligația instituțiilor publice de a implementa sisteme de colectare selectivă pentru deșeurile de hârtie și carton, metal și plastic, precum și sticlă. Instituțiile sunt responsabile de organizarea și operaționalizarea acestor sisteme, fie direct, fie prin delegarea responsabilităților către terți. De asemenea, legea impune elaborarea unui plan de măsuri privind colectarea selectivă și desemnarea unui responsabil pentru implementarea acestuia.

Modificări aduse prin Legea nr. 194/2019

Legea nr. 194/2019 aduce completări semnificative Legii nr. 132/2010, introducând excepții pentru unitățile și instituțiile de învățământ în ceea ce privește finanțarea colectării selective. Astfel, finanțarea și achiziționarea recipientelor necesare se asigură din bugetul unității administrativ-teritoriale sau din bugetul operatorilor de salubritate, în funcție de prevederile contractului de delegare a gestiunii serviciului.

Reglementări suplimentare

Pe lângă aceste legi, legislația românească include și alte acte normative relevante pentru gestionarea deșeurilor:

• Legea nr. 249/2015 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, care stabilește obligațiile producătorilor și ale altor operatori economici în ceea ce privește ambalajele și deșeurile generate.
• Ordonanța de Urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, care înlocuiește Legea nr. 211/2011 și reprezintă cadrul general pentru gestionarea deșeurilor în România.

Aceste reglementări urmăresc alinierea României la standardele europene în domeniul gestionării deșeurilor și promovarea practicilor sustenabile de colectare și reciclare.

Ce înseamnă colectare selectivă a deșeurilor

Colectarea selectivă a deșeurilor este procesul prin care deșeurile sunt sortate și depozitate separat, în funcție de tipul de material, pentru a facilita reciclarea, reutilizarea sau eliminarea adecvată. Această practică implică utilizarea de containere special marcate și dedicate diferitelor categorii de deșeuri, precum:

1. Deșeuri din hârtie și carton

Acestea sunt materiale reciclabile frecvent utilizate și ușor de procesat. Exemple:

• Ziare, reviste, agende și cărți.
• Cutii de carton (curate și necontaminate).
• Hârtie de ambalaj, pungi din hârtie.
• Hârtie de birou, foi tipărite sau nescrise.

Excepții: Hârtia contaminată cu ulei, grăsime, lipici sau folie de aluminiu nu este reciclabilă.

2. Deșeuri din plastic

Plasticele sunt diverse, dar majoritatea sunt marcate cu simboluri care indică tipul lor. Exemple:

• PET-uri (sticle de apă, băuturi răcoritoare).
• Recipiente din plastic pentru produse alimentare sau cosmetice (curățate înainte de reciclare).
• Pungi, ambalaje din plastic.
• Flacoane de detergent sau șampon.

Excepții: Plasticele contaminate, precum cele folosite pentru ambalaje de substanțe toxice, nu sunt acceptate în reciclare.

3. Deșeuri din metal

Metalul poate fi reciclat în mod repetat fără a-și pierde proprietățile. Exemple:

• Doze de aluminiu (suc, bere).
• Conservă din tablă (spălate și golite înainte de reciclare).
• Folii de aluminiu curate.
• Piese metalice mici.

Excepții: Obiectele metalice contaminate sau componentele electronice nu pot fi reciclate în acest mod.

4. Deșeuri din sticlă

Sticla este un material complet reciclabil, dacă este sortată corect. Exemple:

• Sticle (de vin, bere, sucuri).
• Borcane (spălate și fără capace metalice sau din plastic).

Excepții: Sticla rezistentă la temperaturi (ex.: vase de gătit) și cea spartă în mici fragmente nu este reciclabilă prin aceleași metode.

5. Deșeuri biodegradabile

Acestea includ materiale organice care pot fi compostate. Exemple:

• Resturi alimentare (coji de fructe, legume, resturi de mâncare).
• Deșeuri din grădină (iarbă tăiată, frunze, flori uscate).
• Zaț de cafea sau pliculețe de ceai.

Excepții: Resturile alimentare contaminate cu substanțe chimice sau ambalate în plastic.

6. Deșeuri periculoase

Acestea necesită colectare și tratare specială, dar pot fi reciclate în anumite condiții. Exemple:

• Baterii și acumulatori.
• Becuri economice și lămpi fluorescente.
• Deșeuri electronice (telefoane, computere, electrocasnice mici).

Excepții: Aceste deșeuri nu trebuie aruncate în containerele standard pentru reciclare.

7. Alte deșeuri reciclabile

• Textile (unele tipuri de haine și materiale, dacă sunt acceptate la centre de reciclare specializate).
• Lemn tratat (din mobilier vechi sau paleți).

Cum funcționează colectarea selectivă

La baza colectării selective se află utilizarea containerelor colorate, fiecare având un rol specific:

• Albastru: hârtie și carton.
• Galben: plastic și metal.
• Verde: sticlă.
• Maro: deșeuri biodegradabile.
• Negru sau gri: deșeuri menajere nereciclabile.

Fiecare persoană are responsabilitatea de a arunca deșeurile în containerul corespunzător, asigurându-se că materialele sunt curate și necontaminate. În spațiile publice și în gospodării, această practică este susținută de operatorii de salubritate care preiau deșeurile și le duc către stațiile de sortare sau reciclare.

De ce este importantă colectarea selectivă

Colectarea selectivă are un impact major asupra mediului, economiei și sănătății publice. Printre cele mai importante beneficii se numără:

1. Reducerea cantității de deșeuri
   Prin separarea materialelor reciclabile și biodegradabile, cantitatea de deșeuri care ajunge la gropile de gunoi scade semnificativ. Acest lucru prelungește durata de viață a depozitelor și reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
2. Protejarea resurselor naturale
   Reciclarea materialelor recuperate reduce nevoia de a extrage și prelucra resurse naturale, cum ar fi lemnul, petrolul sau minereurile.
3. Promovarea economiei circulare
   Prin reciclare și reutilizare, materialele intră din nou în circuitul economic, reducând risipa și generând locuri de muncă în industria de gestionare a deșeurilor.
4. Prevenirea poluării
   Deșeurile periculoase, precum bateriile sau aparatele electronice, conțin substanțe toxice care pot polua solul și apa. Colectarea selectivă asigură tratarea lor adecvată.
5. Educarea populației
   Implementarea colectării selective în comunități contribuie la dezvoltarea unei mentalități ecologice și la creșterea responsabilității individuale.

Colectare selectivă corectă

O colectare selectivă eficientă depinde de mai mulți factori interconectați, de la infrastructură și legislație, până la educație și participare activă a cetățenilor. Iată pașii principali care contribuie la succesul colectării selective:

1. Crearea unei infrastructuri adecvate

• Containere dedicate și etichetate corect: Fiecare tip de deșeu (plastic, hârtie, sticlă, biodegradabile, menajere) trebuie colectat în recipiente specifice, marcate prin culori și inscripționate clar.
• Amplasare strategică: Containerele trebuie să fie amplasate în locuri accesibile – în cartiere rezidențiale, instituții publice, centre comerciale și spații publice.
• Servicii de colectare eficiente: Autoritățile locale și operatorii de salubritate trebuie să asigure preluarea regulată a deșeurilor sortate, evitând acumularea acestora.

2. Implementarea unui cadru legal și a politicilor publice

• Reglementări clare: Legislația trebuie să stabilească responsabilitățile cetățenilor, companiilor și autorităților în privința colectării selective.
• Sancțiuni pentru nerespectarea regulilor: Amenzi pentru depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor pot stimula respectarea regulilor.
• Sprijin financiar: Reducerea taxelor pentru cei care practică colectarea selectivă corectă sau oferirea de recompense pentru reciclare (de exemplu, sisteme de tip „returnare contra recompensă” pentru ambalaje).

3. Informarea și educarea populației

• Campanii de informare: Autoritățile și organizațiile de mediu trebuie să desfășoare campanii care să explice clar ce presupune colectarea selectivă și cum se sortează corect deșeurile.
• Educație ecologică: Introducerea educației despre mediu în școli, pentru a forma obiceiuri ecologice încă de la o vârstă fragedă.
• Ghiduri și resurse vizuale: Distribuirea de pliante, afișe sau informații online care să explice ce tipuri de deșeuri intră în fiecare categorie.

4. Participarea activă a cetățenilor și companiilor

• Responsabilitate individuală: Cetățenii trebuie să sorteze deșeurile corect la sursă, evitând contaminarea materialelor reciclabile (ex.: spălarea recipientelor din plastic înainte de a fi aruncate).
• Implicarea companiilor: Operatorii economici trebuie să implementeze propriile sisteme de colectare selectivă, mai ales în domenii cu volume mari de deșeuri, precum retail, industrie și HoReCa.

5. Monitorizare și raportare

• Sisteme de urmărire: Operatorii de salubritate pot folosi tehnologii moderne pentru a urmări cantitățile colectate, tipurile de deșeuri și rutele de transport.
• Transparență: Publicarea rezultatelor colectării selective în comunități sau companii ajută la conștientizarea progresului și la identificarea problemelor.

6. Dezvoltarea stațiilor de sortare și reciclare

• Stații de sortare automatizate: Acestea pot separa eficient materialele reciclabile din fluxurile de deșeuri, completând munca de sortare a cetățenilor.
• Extinderea capacităților de reciclare: Investițiile în infrastructura de reciclare sunt esențiale pentru a asigura procesarea adecvată a deșeurilor colectate selectiv.

7. Combaterea contaminării deșeurilor

• Informații despre sortare corectă: Cetățenii trebuie să știe că deșeurile reciclabile contaminate (ex.: carton uns cu ulei) pot compromite întregul lot dintr-un container.
• Control și verificare: Operatorii de salubritate pot verifica conținutul containerelor și pot informa utilizatorii despre eventualele greșeli.

8. Parteneriate public-private

• Implicarea ONG-urilor: Organizațiile de mediu pot contribui la educarea populației și monitorizarea procesului.
• Cooperare între autorități și companii: Proiectele comune pot crește eficiența colectării selective prin investiții în infrastructură și logistică.

9. Tehnologie și inovație

• Aplicații mobile: Platformele digitale pot ajuta cetățenii să identifice locurile de colectare, să învețe regulile de sortare și să raporteze problemele.
• Containere inteligente: Acestea pot măsura cantitatea de deșeuri colectată, pot alerta când sunt pline și pot identifica greșelile în sortare.

Obiectivele colectării selective

Colectarea selectivă este esențială pentru gestionarea sustenabilă a deșeurilor, având ca scop reducerea impactului asupra mediului, optimizarea resurselor și promovarea economiei circulare. Printre principalele obiective se numără:

1. Reducerea cantității de deșeuri care ajung la gropile de gunoi

Prin separarea materialelor reciclabile și compostabile de cele nereciclabile, se minimizează volumul de deșeuri care trebuie depozitat. Acest lucru prelungește durata de viață a gropilor de gunoi și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul, generat de deșeurile organice.

2. Recuperarea și reciclarea materialelor valoroase

Colectarea selectivă permite recuperarea materialelor precum hârtia, plasticul, metalul și sticla, care pot fi reintroduse în circuitul economic. Prin reciclare:

• Se economisesc resurse naturale (lemn, petrol, minereuri).
• Se reduc costurile și consumul de energie asociate producerii de materiale noi.

3. Protejarea mediului 

Prin colectarea selectivă:

• Deșeurile periculoase (baterii, electronice, substanțe chimice) sunt tratate adecvat, prevenind poluarea solului, aerului și apei.
• Se limitează acumularea de plastic și alte deșeuri non-biodegradabile în natură, protejând fauna și flora.

4. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Prin reciclare și compostare se reduce nevoia de incinerare sau depozitare a deșeurilor, procese care generează emisii semnificative de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră.

5. Creșterea eficienței economice prin economia circulară

Materialele recuperate prin colectare selectivă contribuie la dezvoltarea economiei circulare, un model economic care reduce risipa și maximizează utilizarea resurselor. Acest proces creează oportunități pentru noi industrii și locuri de muncă în sectorul reciclării și reutilizării.

6. Reducerea poluării apei și solului

Deșeurile aruncate necontrolat sau depozitate necorespunzător pot contamina sursele de apă și solurile agricole. Colectarea selectivă reduce riscul de poluare prin gestionarea adecvată a deșeurilor periculoase și nereciclabile.

7. Educația și responsabilizarea cetățenilor

Colectarea selectivă promovează conștientizarea problemelor de mediu și responsabilizează comunitățile să adopte obiceiuri ecologice. Acest proces contribuie la dezvoltarea unei culturi a sustenabilității.

8. Îndeplinirea obligațiilor legale și obiectivelor europene

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a respecta obiectivele impuse prin legislația europeană, inclusiv țintele privind reciclarea și reducerea cantității de deșeuri depozitate. Colectarea selectivă este un instrument cheie pentru atingerea acestor obiective și evitarea penalităților.